duminică, 9 iunie 2013

REGELE PASTAIE



A fost odata ca niciodata ,departe peste mari si tari, o insula a verdeturilor iar regele care guverna era numit ,,Regele Pastaie’’.

Era inalt si falnic cu o mantie verde plina de pastai. Avea un lujer lung pe care se catara deasupra deasupra tuturor. Se credea cel mai frumos si cel mai inteligent , le vorbea tuturor de la inaltime. Insula verdeturilor era era bogata ,organizata in zone colorate :
Zona galbena era a fasolei galbene ce se razboia cu fasolea verde.
Zona portocalie apartinea morcovului triumfator, mai viguros ca pastirnacul.
Zona alba era acolo , unde telina dadea sfaturi iar plingacioasa ceapa era mereu nemultumita.
Zona verde  avea vedeta pe varza infoiata, fasolea verde si pastaile pline de boabele de mazare. In pastai cresteau rotunde boabele de mazare.

Intr-o zi, in zori Regele Pastaie, cocotat pe lujer anunta;
- Astazi , vom ridica o piramida colorata care sa ajunga pina la cer. Toate verdeturile si legumele   vor veni pe rind la chemarea mea si vor forma straturile piramidei!
Zumzaiau vedeturile si se grupau pe zone de culoare in jurul fiecarei capetenii.
- Intii sa vina zona alba! Striga regale.
Repede raspundeau radacinoasele ce se rostogoleau pe rind intii telina urmata de ceapa, gulii, usturoi si altele, dornice de a raspunde dorintei  regelui.
Ele formau baza piramidei, mindre ca sunt de baza in insula.
- Sa plece ceapa, caci aluneca ! Sa  vina cartoful in locul ei! Spuse ferm regele.
Ceapa a inceput sa plinga, dar morcovul o linistii caci ea va intra printre straturi si sa aiba rabdare!
La comanda Regelui Pastaie crestea piramida in straturi, straturi: albe, potocalii, verzi, galbene si iar se repetau culorile pina cind au ajuns la cer. Pamintul de pe insula ramasese sarac si negru fara pic de verdeturi. Multumit, Regele Pastaie se uita jos, de pe lujer  si  vedea ca numai era nici o verdeata, pamintul era negru. Se uita la piramida si spuse:
- Acum, ma voi urca la cer!
Urca pe piramida constrita, dar verdeturile nemultumite au inceput gilceava si se miscau in toate directiile. Regele Pastaie se catara fara sa le auda. Urca spre cer ca sa conduca de acolo de sus! Urca greoi caci boabele rotunde de mazare din pastaile din  mantie, cresteau, cresteau, pina cind pocneau, una cite una. Mazarea era rotunda, verde, pastaia se ingalbenea de invidie si se usca, iar boabele se rostogoleau la vale. In timp ce urca regale, boabele de mazare il trageau in jos.
Obosit intru-sfirsit a ajuns in virful piramidei si a strigat:
- Am ajuns la cer si eu sunt stapinul Pamintului!
Voi verdeturilor ramineti in piramida sa nu va imprastiati pe pamint! Gilceava verdeturilor crestea, dar regale nu auzea. Era in cer pe un nor pufos si privea pamintul cu multa superioritate:
- Ce mici sunt verdeturile! Cum am stat cu ele atita timp! Am nevoie de ceva maret, nu de micile zarzavaturi! 
In timp ce spunea aceste cuvinte , boabele de mazare cresteau, cresteau, iar Regele Pastaie se umfla ,se ingalbenea si pocnea incet,incet. Boabele  de mazare libere se rostogoleau peste piramida: 
- Suratelor, tineti-ne la voi!Ajutati-ne sa raminem sus la cer!
Toate verdeturile se faceau ca nu aud caci sosoteau:
- A pocnit Regele Pastaie !
Varza alba si varza rosie se infoiau pina cind a venit ploaia si gerul cind au inghetat.
Morcovii s-au vestejit si impreuna cu pastirnacii s-au micsorat.
Telina si ceapa s-au uscat iar piramida a descrescut incet, incet pina cind nu a mai fost .
Insula verdeturilor s-a desfiintat singura, caci piramida construita s-a naruit. Regele Pastaie a pocnit incet, incet eliberind boabele de  mazarece s-au rostogolit in pamint.
Dupa ani si ani din pamintul negru a rasarit un firicel verde care a crescut, a crescut si a ajuns un lujer puternic. Apoi au rasarit alte firicele verzi pina cind pamintul din negru era verde.Soarele si ploaia din nori a ajutat firicelele verzi sa se dezvolte.Au aparut iar toate verdeturile care nu erau grupate in zone colorate alb,portocalii,verzi,galbene ca alta data.Erau omogene ca numar si marime , intrepatrunse ca si culori astfel incit formau un covor multicolor si uniform.
- Unde este Regele Pastaie ? Se intrebau verdeturile.  
Lujerul care crescuse viguros le spuse cu superioritate: 
 - Regele Pastaie a murit dar creste fiul lui, Pastaiel!
Pastaiel a crescut, dar a invatat ceva de la moartea tatalui sau: A pastrat insula verdeturilor omogena, intercalate ca si culori  asa incit fiecare se bucura de culoarile vecine.A decretat ca mazarea sa se elibereze din pastaie cu mai putina suferinta la momentul care il hotaraste pastaia.A invatat sa multumeasca  soarelui si norilor cu ploaie pentru ca ajuta verdeturile sa creasca.Lujerul a fost folosit ca turn de observatie, nu ca scara spre cer. Insula verdeturilor a trait in armonie pina in zilele noastre. Cind oamenii au inceput sa descopere insula verdeturilor si echilibrul lor.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu